Teoria benzii elastice dating

Vityaz V. Mozharovsky, V.

teoria benzii elastice dating

Pendul elastic Scopul lucrarii Experimentul prezentat are ca scop determinarea constantei de elasticitate a unui oscilator, mai precis, al pendulului elastic. Vom intreprinde acest lucru teoria benzii elastice dating verificarea relatiilor intre perioada pendulului elastic si masa, respectiv constanta de elasticitate.

Vom parcurge acest lucru si prin estimarea modulului de elasticitate al cauciucului.

teoria benzii elastice dating

Din acest motiv, relatia definita anterior devine. Dupa cum vom mentiona ulterior, a fost necesar sa recurgem la oscilatii intretinute,intrucat majoritatea oscilatoarelor au pierderi energetice, mai mici sau mai mari, in functie de calitatea materialelor folosite si de mediul de utilizare. Aceste pierderi conduc la ceea ce se numeste amortizare, adica atenuarea miscarilor de oscilatie, intr-o anumita perioada de timp.

  • Pendul elastic Scopul lucrarii Experimentul prezentat are ca scop determinarea constantei de elasticitate a unui oscilator, mai precis, al pendulului elastic.
  • Thanos dating

Teoretic, oscilatiile unui punct sistem material inceteaza dupa o perioada aproape infinita de timp, insa in practica aceasta perioada este foarte scurta, deoarece daca amplitudinea scade sub o anumita valoare, miscarea intregului ansamblu devine imposibila. Energia transmisa unui sistem oscilant,in cazul amortizarilor, este cheltuita ca lucru mecanic necesar invingerii fortlor rezistente amintite anterior, fiin astfel necesara alimentarea cu energie din exterior.

Forţa elastică. Legea Hooke.

Daca sursa energiei face parte din sistem, atunci acesta se numeste autooscilant ex. Metoda In continuare, vom prezenta masa m si numarul de resorturi n ca functii liniare de ,dupa cum urmeaza: Folosind cele doua relatii, vom determina, intr-un punct al studiului de fata, o valoare necunoscuta „x” a masei.

teoria benzii elastice dating

Materiale si mod de lucru Ca mod de lucru, am realizat 12 masuratori, in cadrul carora am alternat atat lungimea resortului-serie intre 6 si 11 unitaticat si masa 50 – si o masa „x”intretinand oscilatiile prin miscari repetate ale mainii de care era agatat resortul. Motivul pentru care am apelat la oscilatiile intretinute a fost forta de frecare prea mare, si deci o amortizare prea rapida, care ar fi dus la o abordare ineficienta si laborioasa a masuratorii.

Materialele folosite au fost: benzi elastice de aceleasi dimensiuni; corpuri rigide de mase variabile; cronometru.